“Cărţile, ca şi oamenii, îmbătrânesc. Ca şi oamenii, sunt chinuite, mutilate, accidentate, ucise sau salvate ca prin minune. Nu e vorba aici de spiritul încorporat,  ci de trupul cărţilor, de hârtia sau de pergamentul pe care au fost scrise. Aceste trupuri bolnave sau bătrâne au nevoie de îngrijire, de tratament şi chiar de intervenţii de ,,chirurgie plastică”. Atelierele de conservare şi restaurare a cărţilor îndeplinesc un rol similar cu al spitalelor pentru oameni sau pentru animale.” “Spitale pentru cărţi bolnave”, Miron Manega, Cultura, 2006

Restauratorii de carte veche au rolul de a ocroti şi valorifica obiectele de patrimoniu cultural naţional realizate pe suport de hârtie. Ei sunt cei care redau sănătatea pentru: cărţi, manuscrise, incunabule, tipărituri, documente, stampe, afişe, atlasuri,  planuri, ziare, etc.